+40 744 592 734 contact@adedac.ro
#Arad #Caraș-Severin #Satu-Mare #Timiș

Legea 372 din 2005

Legea   Nr. 372 din 13 decembrie 2005 , privind performanţa energetică a clădirilor, a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 451 din 23 iulie 2013, ca urmare a modificărilor aduse de legea 159/2013 și ulterior a fost modificată prin:

– Ordonanţa Guvernului nr. 13/2016

– Legea nr. 156/2016

Mai jos va prezentăm varianta consolidată a textului legii, în vigoare începând cu data de 22 iulie 2016:

       CAPITOLUL I

    Dispoziţii generale

    ART. 1

    (1) Scopul prezentei legi este promovarea măsurilor pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor, ţinându-se cont de condiţiile climatice exterioare şi de amplasament, de cerinţele de confort interior, de nivel optim, din punct de vedere al costurilor, al cerinţelor de performanţă energetică, precum şi pentru ameliorarea aspectului urbanistic al localităţilor.

    (2) Creşterea performanţei energetice a clădirilor prin proiectarea noilor clădiri cu consumuri reduse de energie şi prin reabilitarea termică a clădirilor existente, precum şi informarea corectă a proprietarilor/administratorilor clădirilor prin certificatul de performanţă energetică, reprezintă acţiuni de interes public major şi general în contextul economisirii energiei în clădiri, al îmbunătăţirii cadrului urban construit şi al protecţiei mediului.

    ART. 2

    Prezenta lege stabileşte condiţii cu privire la:

    a) cadrul general al metodologiei de calcul privind performanţa energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

    b) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile noi şi la noile unităţi ale acestora;

    c) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la clădirile existente, unităţile de clădire şi elementele care alcătuiesc anvelopa clădirii supuse unor lucrări de renovare majoră, precum şi în cazul instalării/înlocuirii/modernizării sistemelor tehnice ale clădirilor;

    c^1) aplicarea cerinţelor minime de performanţă energetică la elementul/elementele care face/fac parte din anvelopa clădirii şi are/au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite;

    d) certificarea energetică a clădirilor şi a unităţilor acestora;

    e) inspecţia sistemelor de încălzire şi a sistemelor de climatizare din clădiri;

    f) sistemul de control al certificatelor de performanţă energetică, al rapoartelor de audit energetic, precum şi al rapoartelor de inspecţie a sistemelor tehnice ale clădirilor.

    CAPITOLUL II

    Definiţii

    ART. 3

    Termenii şi expresiile utilizate în cuprinsul prezentei legi au următorul înţeles:

    1. clădire – ansamblu de spaţii cu funcţiuni precizate, delimitat de elementele de construcţie care alcătuiesc anvelopa clădirii, inclusiv instalaţiile aferente acesteia, în care energia este utilizată pentru asigurarea confortului interior;

    2. performanţa energetică a clădirii – energia efectiv consumată sau estimată pentru a răspunde necesităţilor legate de utilizarea normală a clădirii, necesităţi care includ în principal: încălzirea, prepararea apei calde de consum, răcirea, ventilarea şi iluminatul. Performanţa energetică a clădirii se determină conform unei metodologii de calcul şi se exprimă prin unul sau mai mulţi indicatori numerici care se calculează luându-se în considerare izolaţia termică, caracteristicile tehnice ale clădirii şi instalaţiilor, proiectarea şi amplasarea clădirii în raport cu factorii climatici exteriori, expunerea la soare şi influenţa clădirilor învecinate, sursele proprii de producere a energiei şi alţi factori, inclusiv climatul interior al clădirii, care influenţează necesarul de energie;

    3. certificat de performanţă energetică a clădirii – document elaborat conform metodologiei de calcul al performanţei energetice a clădirilor, prin care este indicată performanţa energetică a unei clădiri sau a unei unităţi de clădire şi care cuprinde date cu privire la consumurile de energie primară şi finală, inclusiv din surse regenerabile de energie, precum şi cantitatea de emisii în echivalent CO2. Pentru clădirile existente, certificatul cuprinde şi măsuri recomandate pentru reducerea consumurilor energetice, precum şi pentru creşterea ponderii utilizării surselor regenerabile de energie în total consum;

    4. cogenerare – producerea simultană, în acelaşi proces, a energiei termice şi a energiei electrice sau a energiei mecanice;

    5. sistem de climatizare – combinaţie a componentelor necesare asigurării unei forme de tratare a aerului interior, prin care temperatura este controlată sau poate fi coborâtă. Prin climatizare se poate realiza şi controlul umidităţii şi purităţii aerului;

    6. cazan – ansamblu format din corpul cazanului şi arzător, destinat să transmită apei căldura degajată prin arderea unui combustibil;

    7. putere termică nominală – puterea termică maximă a unui echipament, exprimată în kW, specificată şi garantată de producător, care poate fi furnizată în timpul exploatării continue, respectându-se randamentele nominale specificate de producător;

    8. pompă de căldură – mecanism, dispozitiv sau instalaţie care transferă căldura din mediul natural – aer, apă sau sol – către clădire sau către instalaţii industriale, inversând fluxul natural al căldurii, astfel încât să circule de la o temperatură mai scăzută spre una mai ridicată. În cazul pompelor de căldură reversibile, acestea pot transfera căldura din clădire către mediul natural;

    9. renovare majoră – lucrări efectuate la anvelopa clădirii şi/sau la sistemele tehnice ale acesteia, ale căror costuri depăşesc 25% din valoarea de impozitare a clădirii, exclusiv valoarea terenului pe care este situată clădirea. Valoarea de impozitare a clădirii se determină potrivit Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare;

    10. trigenerare – producere simultană, în acelaşi proces, a energiei termice, energiei electrice şi frigului;

    11. unitate a clădirii – o zonă/o parte a unei clădiri, un etaj sau un apartament dintr-o clădire, care este concepută/conceput sau modificată/modificat pentru a fi utilizată/utilizat separat;

    12. sistem tehnic al clădirii – totalitate a echipamentelor tehnice ale unei clădiri sau ale unei unităţi de clădire destinate pentru încălzire, răcire, ventilare, apă caldă de consum, iluminat sau pentru o combinaţie a acestora;

    13. anvelopa clădirii – totalitate a elementelor de construcţie perimetrale care delimitează spaţiul interior al unei clădiri de mediul exterior;

    14. element al clădirii – element al anvelopei clădirii sau un sistem tehnic al acesteia;

    15. clădire al cărei consum de energie este aproape egal cu zero – clădire cu o performanţă energetică foarte ridicată, la care consumul de energie este aproape egal cu zero sau este foarte scăzut şi este acoperit, în proporţie de minimum 10%, cu energie din surse regenerabile, inclusiv cu energie din surse regenerabile produsă la faţa locului sau în apropiere;

    16. încălzire centralizată sau răcire centralizată – distribuţie a energiei termice, sub formă de abur, apă fierbinte sau lichide răcite, de la o sursă de producere centralizată – centrală electrică de termoficare, centrală termică de zonă/cvartal sau punct termic – prin intermediul unei reţele, către mai multe clădiri sau locaţii, în vederea utilizării sale pentru încălzire sau răcire în clădiri;

    17. energie primară – energie rezultată din sursele de energie regenerabile şi neregenerabile, care nu a fost supusă niciunui proces de conversie sau transformare;

    18. energie din surse regenerabile – energie obţinută din surse regenerabile nefosile, precum: energia eoliană, solară, aerotermală, geotermală, hidrotermală şi energia oceanelor, energia hidraulică, biomasa, gazul de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, şi gazul de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz;

    19. clădire existentă – clădire la care s-a efectuat recepţia la terminarea lucrărilor, inclusiv clădirea aflată în exploatare înainte de data intrării în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepţie a lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente acestora, cu modificările şi completările ulterioare;

    20. nivel optim din punct de vedere al costurilor – nivel de performanţă energetică ce determină cel mai redus cost pe durata normată de funcţionare rămasă, unde costul cel mai redus este determinat ţinându-se seama de costurile de investiţie legate de creşterea performanţei energetice a clădirii, de costurile de întreţinere şi exploatare, de categoria clădirii, după caz, iar durata normată de funcţionare rămasă a clădirii se referă la durata de viaţă estimată rămasă a unei clădiri sau a unui element al acesteia şi pentru care cerinţele de performanţă energetică sunt stabilite fie pentru clădirea în ansamblu, fie pentru elementele clădirii. Nivelul optim din punct de vedere al costurilor se situează în intervalul nivelurilor de performanţă în care analiza cost-beneficiu calculată pe durata normată de funcţionare este pozitivă. Calculul nivelului optim din punct de vedere al costurilor se efectuează pe baza cadrului metodologic comparativ, aplicat în funcţie de condiţiile generale, exprimate în parametri, prevăzute de reglementările tehnice specifice clădirilor;

    21. audit energetic al clădirii – totalitate a activităţilor specifice prin care se obţin date corespunzătoare despre profilul consumului energetic existent al unei clădiri/unităţi de clădire şi, după caz, de identificare şi de cuantificare a oportunităţilor rentabile de economisire a energiei prin identificarea soluţiilor de creştere a performanţei energetice, de cuantificare a economiilor de energie şi de evaluare a eficienţei economice a soluţiilor propuse cu estimarea costurilor şi a duratei de recuperare a investiţiei, precum şi de elaborare a raportului de audit energetic;

    22. raport de audit energetic – document elaborat în urma desfăşurării activităţii de audit energetic al clădirii, care conţine descrierea modului în care a fost efectuat auditul energetic, a principalelor caracteristici termice şi energetice ale clădirii/unităţii de clădire şi, acolo unde este cazul, a măsurilor propuse pentru creşterea performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire şi instalaţiilor interioare aferente acesteia, precum şi a principalelor concluzii referitoare la eficienţa economică a aplicării măsurilor propuse şi durata de recuperare a investiţiei;

    23. auditor energetic pentru clădiri – persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în conformitate cu prevederile legale în vigoare, care are dreptul să realizeze auditul energetic pentru clădiri/unităţi de clădire şi să întocmească certificatul de performanţă energetică şi raportul de audit energetic. Auditorul energetic pentru clădiri este specialistul care îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare;

    24. expert tehnic atestat – persoană fizică atestată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice potrivit prevederilor Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, pentru specialitatea instalaţii de încălzire-climatizare, în conformitate cu reglementarea tehnică „Îndrumător pentru atestarea tehnico-profesională a specialiştilor cu activitate în construcţii”, aprobată prin Ordinul ministrului lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei nr. 777/2003, cu modificările şi completările ulterioare. Expertul tehnic atestat este specialistul care are dreptul să realizeze inspecţii, din punct de vedere energetic, ale sistemelor de încălzire şi/sau de climatizare şi să întocmească rapoarte de inspecţie pentru acestea. Expertul tehnic atestat îşi desfăşoară activitatea ca persoană fizică autorizată sau ca angajat al unor persoane juridice, conform prevederilor legale în vigoare;

    25. clădire de interes şi utilitate publică – clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2 frecvent vizitată de public, ocupată de autorităţi ale administraţiei publice în care se desfăşoară activităţi de interes public naţional, judeţean sau local sau în care se desfăşoară activităţi comerciale, social-culturale, de învăţământ, educaţie, asistenţă medicală, sportive, financiar-bancare, de cazare şi alimentaţie publică, prestări de servicii şi altele asemenea;

    26. clădire frecvent vizitată de public – clădire cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2 în care se desfăşoară activităţi cotidiene sau periodice de interes general şi/sau comunitar, social, cultural, comercial şi altele asemenea şi care are spaţiu/spaţii cu funcţiunea/funcţiuni destinată/destinate accesului şi prezenţei publicului temporar sau permanent în acesta/acestea.

    CAPITOLUL III

    Metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor

    ART. 4

    (1) În termen de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice elaborează şi aprobă, prin ordin al ministrului, reglementarea*) tehnică privind metodologia de calcul al performanţei energetice a clădirilor, denumită în continuare metodologie.

    (2) Metodologia cuprinde, în principal, următoarele elemente:

    a) caracteristicile termotehnice ale elementelor ce alcătuiesc anvelopa clădirii, compartimentarea interioară, inclusiv etanşeitatea la aer;

    b) instalaţiile de încălzire şi de alimentare cu apă caldă de consum, inclusiv caracteristicile în ceea ce priveşte izolarea acestora;

    c) instalaţia de climatizare/condiţionare a aerului;

    d) instalaţia de ventilare mecanică;

    e) instalaţia de iluminat integrată a clădirii, în principal sectorul nerezidenţial;

    f) poziţia şi orientarea clădirilor, inclusiv parametrii climatici exteriori;

    g) sistemele solare pasive şi de protecţie solară;

    h) ventilarea naturală;

    i) condiţiile de climat interior, inclusiv cele prevăzute prin proiect;

    j) aporturile interne de căldură.

    (3) Metodologia cuprinde, după caz, şi alte elemente, în situaţia în care influenţa acestora asupra performanţei energetice a clădirilor este relevantă, precum:

    a) sisteme solare active şi alte sisteme de încălzire, inclusiv electrice, bazate pe surse de energie regenerabilă;

    b) electricitate produsă prin cogenerare;

    c) centrale de încălzire şi de răcire de cartier sau de bloc;

    d) utilizarea luminii naturale.

    (4) În aplicarea cadrului metodologic comparativ de calcul al nivelurilor optime, din punct de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică pentru clădiri, elaborat de către Comisia Europeană, prin metodologie se stabilesc condiţiile generale, exprimate în parametrii naţionali.

    (5) Datele şi ipotezele utilizate pentru calculul nivelurilor optime, din punctul de vedere al costurilor, ale cerinţelor minime de performanţă energetică, precum şi rezultatele acestora, se includ în planurile naţionale de eficienţă energetică şi se transmit Comisiei Europene de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, la intervale care nu depăşesc 5 ani. Primul raport se transmite până la 30 iunie 2014.

————

    *) În anul 2007 a fost emis Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 157/2007 pentru aprobarea reglementării tehnice „Metodologie de calcul al performanţei energetice a clădirilor”, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 126 şi 126 bis din 21 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 5

    Performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire este exprimată, în principal, prin următorii indicatori de performanţă:

    a) clasa energetică;

    b) consumul total specific de energie;

    c) indicele de emisii echivalent CO2.

    CAPITOLUL IV

    Cerinţele de performanţă energetică a clădirilor

    ART. 6

    (1) Prin metodologie se stabilesc cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor, denumite în continuare cerinţe, şi se aplică diferenţiat pentru diferite categorii de clădiri, atât pentru clădirile noi, cât şi pentru clădirile existente, după cum urmează:

    a) locuinţe unifamiliale;

    b) blocuri de locuinţe;

    c) birouri;

    d) clădiri de învăţământ;

    e) spitale;

    f) hoteluri şi restaurante;

    g) construcţii destinate activităţilor sportive;

    h) clădiri pentru servicii de comerţ;

    i) alte tipuri de clădiri consumatoare de energie.

    (2) Cerinţele stabilite în metodologie ţin seama de condiţiile generale de climat interior pentru a preveni eventualele efecte negative, cum sunt ventilarea necorespunzătoare, condiţiile locale, destinaţia dată în proiect şi vechimea clădirii.

    (3) Cerinţele se revizuiesc la intervale regulate, nu mai mari de 5 ani, şi se actualizează ori de câte ori este necesar pentru a reflecta progresul tehnic în sectorul construcţiilor.

    ART. 7

    Cerinţele stabilite în metodologie nu se aplică următoarelor categorii de clădiri:

    a) clădiri şi monumente protejate care fie fac parte din zone construite protejate, conform legii, fie au valoare arhitecturală sau istorică deosebită, cărora, dacă li s-ar aplica cerinţele, li s-ar modifica în mod inacceptabil caracterul ori aspectul exterior;

    b) clădiri utilizate ca lăcaşuri de cult sau pentru alte activităţi cu caracter religios;

    c) clădiri provizorii prevăzute a fi utilizate pe perioade de până la 2 ani, din zone industriale, ateliere şi clădiri nerezidenţiale din domeniul agricol care necesită un consum redus de energie;

    d) clădiri rezidenţiale care sunt destinate a fi utilizate mai puţin de 4 luni pe an;

    e) clădiri independente, cu o suprafaţă utilă mai mică de 50 mp.

    CAPITOLUL V

    Clădiri noi

    ART. 8

    La clădirile noi se respectă cerinţele stabilite în metodologie.

    ART. 9

    (1) Pentru clădirile noi/ansamblurile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire pentru clădiri, pe lângă obligativitatea respectării cerinţelor minime de performanţă energetică, se va solicita întocmirea unui studiu privind posibilitatea utilizării unor sisteme alternative de eficienţă ridicată, în funcţie de fezabilitatea acestora din punct de vedere tehnic, economic şi al mediului înconjurător.

    (2) Aceste sisteme alternative pot fi:

    a) descentralizate de alimentare cu energie, bazate pe surse regenerabile de energie;

    b) de cogenerare/trigenerare;

    c) centralizate de încălzire sau de răcire ori de bloc;

    d) pompe de căldură;

    e) schimbătoare de căldură sol-aer;

    f) recuperatoare de căldură.

    (3) Studiul prevăzut la alin. (1) se elaborează de proiectant şi este parte componentă a studiului de fezabilitate.

    (4) Studiul cu privire la posibilitatea utilizării sistemelor alternative prevăzute la alin. (2) poate fi efectuat pentru o clădire sau pentru grupuri de clădiri similare din aceeaşi localitate. Pentru sistemele centralizate de încălzire şi răcire, studiul poate fi efectuat pentru toate clădirile racordate la acelaşi sistem.

    CAPITOLUL VI

    Clădiri existente

    ART. 10

    (1) La clădirile existente la care se execută lucrări de renovare majoră, performanţa energetică a acestora sau a unităţilor de clădire ce fac obiectul renovării trebuie îmbunătăţită, pentru a satisface cerinţele stabilite în metodologie, în măsura în care acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

    (2) Documentaţia tehnică elaborată pentru autorizarea lucrărilor de intervenţie pentru renovarea majoră dezvoltă măsurile prevăzute în raportul de audit energetic.

    (3) În cazul renovării majore a clădirilor, proprietarii/administratorii acestora pot monta sisteme alternative de producere a energiei prevăzute la art. 9 alin. (2), în măsura în care prin auditul energetic al clădirii se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

    (4) La stabilirea eficienţei măsurii privind montarea sistemelor alternative de producere a energiei, prevăzute la art. 9 alin. (2), se vor avea în vedere asigurarea, din punct de vedere tehnic şi funcţional, a cerinţelor fundamentale aplicabile, astfel cum sunt prevăzute la art. 5 alin. (1) din Legea nr. 10/1995, republicată, cu modificările ulterioare, precum şi încadrarea în nivelul optim, din punctul de vedere al costurilor, a cerinţelor minime de performanţă energetică.

    ART. 11

    (1) Cerinţele se aplică clădirii sau unităţii de clădire renovate, în scopul creşterii performanţei energetice globale a clădirii.

    (2) Cerinţele se aplică şi elementului/elementelor de anvelopă care face/fac parte din anvelopa clădirii şi are/au un impact semnificativ asupra performanţei energetice a acesteia, în cazul în care este/sunt modernizat/modernizate sau înlocuit/înlocuite.

    CAPITOLUL VII

    Sistemele tehnice ale clădirilor

    ART. 12

    (1) În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, se respectă cerinţele referitoare la sistemele tehnice ale clădirilor prevăzute în reglementările tehnice specifice, în vigoare la data întocmirii proiectelor, cu privire la instalarea corectă, dimensionarea, reglarea şi controlul sistemelor tehnice şi vizează cel puţin următoarele:

    a) sistemele de încălzire;

    b) sistemele de preparare a apei calde de consum;

    c) sistemele de climatizare/condiţionare a aerului;

    d) sistemele de ventilare de mari dimensiuni;

    e) o combinaţie a acestor sisteme.

    (2) Cerinţele se aplică în măsura în care, prin proiect, se stabileşte că acest lucru este posibil din punct de vedere tehnic, funcţional şi economic.

    ART. 13

    În cazul clădirilor noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor existente, proprietarii/administratorii clădirilor pot solicita, în condiţiile legii, montarea unor sisteme inteligente de contorizare, sau, după caz, instalarea unor sisteme de control active, precum sistemele de automatizare, control şi/sau monitorizare, care vizează economia de energie.

    CAPITOLUL VIII

    Clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero

    ART. 14

    (1) Clădirile noi, pentru care recepţia la terminarea lucrărilor se efectuează în baza autorizaţiei de construire emise începând cu 31 decembrie 2020, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

    (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clădirile noi din proprietatea/administrarea autorităţilor administraţiei publice, care urmează să fie recepţionate în baza autorizaţiei de construire emise după 31 decembrie 2018, vor fi clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero.

    (3) Nivelul necesarului de energie pentru clădirile al căror consum de energie este aproape egal cu zero, inclusiv cel asigurat din surse regenerabile, se stabileşte prin reglementări tehnice, diferenţiat pe zone cu potenţial de energie din surse regenerabile, şi se actualizează periodic, în funcţie de progresul tehnic.

    (3^1) Pentru încadrarea în termenele prevăzute la alin. (1) şi (2) privind realizarea clădirilor noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero, prin certificatul de urbanism emis de autorităţile administraţiei publice locale competente în vederea obţinerii, în condiţiile legii, a autorizaţiei de construire, se va solicita încadrarea necesarului de energie al clădirilor în nivelurile prevăzute în reglementările tehnice specifice.

    (4) Primarii localităţilor urbane cu mai mult de 5.000 de locuitori iniţiază planuri locale multianuale pentru creşterea numărului de clădiri noi şi existente al căror consum de energie este aproape egal cu zero, în care pot fi incluse obiective diferenţiate în funcţie de zonele climatice şi de categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), care se aprobă prin hotărâri ale consiliilor locale.

    (5) Finanţarea elaborării planurilor prevăzute la alin. (4), de către autorităţile administraţiei publice locale, se asigură astfel:

    a) din bugetele proprii;

    b) din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale.

    (6) Prevederile alin. (4) şi (5) se pot aplica şi de către primarii celorlalte localităţi urbane şi rurale.

    (7) În planurile prevăzute la alin. (4) se cuprind, în principal, politici şi măsuri financiare sau de altă natură adoptate pentru promovarea clădirilor al căror consum de energie este aproape egal cu zero, precum şi măsuri referitoare la utilizarea energiei din surse regenerabile în clădirile noi şi în clădirile existente care fac obiectul unor renovări majore.

    (8) Planul naţional pentru creşterea numărului de clădiri noi al căror consum de energie este aproape egal cu zero şi încurajarea realizării transformării eficiente – din punctul de vedere al costurilor – a clădirilor existente în clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero se constituie prin centralizarea de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice a planurilor locale multianuale prevăzute la alin. (4), elaborate de autorităţile administraţiei publice locale, şi se revizuieşte o dată la 3 ani.

    (9) Pentru evaluarea aplicării măsurilor cuprinse în planurile locale multianuale prevăzute la alin. (4), până la 30 martie anul curent, pentru anul precedent, autorităţile administraţiei publice locale transmit Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice planurile şi măsurile realizate prevăzute în acestea, cuantificate atât fizic, cât şi valoric.

    ART. 15

    Prevederile art. 14 se aplică în măsura în care investiţiile respective se justifică din punct de vedere tehnico-economic, în baza analizei de rentabilitate pe durata normală de funcţionare a clădirii.

    CAPITOLUL IX

    Stimulente financiare

    ART. 16

    În scopul creşterii performanţei energetice a clădirilor şi al tranziţiei către clădiri al căror consum de energie este aproape egal cu zero, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea acestuia de autoritate competentă a administraţiei publice centrale, iniţiază acte normative prin care promovează măsuri care au în vedere, în principal:

    a) utilizarea adecvată a fondurilor structurale în vederea creşterii eficienţei energetice a clădirilor, în special a locuinţelor;

    b) utilizarea eficientă a fondurilor atrase de la instituţii financiare publice;

    c) coordonarea utilizării fondurilor de la Uniunea Europeană cu cele naţionale, precum şi alte forme de sprijin, în vederea stimulării investiţiilor în eficienţa energetică, în scopul realizării obiectivelor naţionale;

    d) gestionarea resurselor financiare alocate din fonduri publice pentru finanţarea, în condiţiile legii, a elaborării documentaţiilor tehnico-economice, certificatelor de performanţă energetică, rapoartelor de expertiză tehnică şi audit energetic, precum şi pentru executarea lucrărilor de renovare majoră a clădirilor incluse în programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.

    ART. 17

    Autorităţile administraţiei publice locale pot finanţa, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie în bugetele locale, elaborarea documentaţiilor tehnico-economice, precum şi executarea lucrărilor de renovare majoră la clădiri de locuit şi la clădiri de interes şi utilitate publică, incluse în programe pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor.

    CAPITOLUL X

    Certificatul de performanţă energetică a clădirii

    ART. 18

    (1) Certificatul de performanţă energetică, denumit în continuare certificat, se elaborează pentru:

    a) categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1) şi unităţile acestora, care se construiesc, se vând, se închiriază sau sunt supuse renovărilor majore;

    b) clădirile aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau a instituţiilor care prestează servicii publice.

    (2) Certificatul se elaborează şi se eliberează de către auditorul energetic pentru clădiri, la solicitarea investitorului/proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire şi este valabil 10 ani de la data eliberării înscrisă în certificat, cu excepţia situaţiei în care, pentru clădirea/unitatea de clădire la care există certificat în valabilitate, se efectuează lucrări de renovare majoră care modifică consumurile energetice ale acesteia.

    (3) Certificatele pentru categoriile de clădiri prevăzute la art. 6 alin. (1), inclusiv pentru unităţile de clădire şi spaţiile cu altă destinaţie decât aceea de locuinţă, din clădirile de locuit colective, se elaborează pe baza metodologiei.

    (4) Nu se elaborează certificat pentru clădirile prevăzute la art. 7.

    (5) Certificatul cuprinde valori calculate, în conformitate cu reglementările tehnice în vigoare, cu privire la consumurile de energie şi emisiile de CO2, care permit investitorului/proprietarului/administratorului clădirii/unităţii de clădire să compare şi să evalueze performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire.

    (6) Certificatul cuprinde recomandări de reducere a consumurilor de energie ale clădirii, cu estimarea economiei de energie prin realizarea măsurilor de creştere a performanţei energetice a clădirii, inclusiv precizări de unde se pot obţine informaţii mai detaliate, precum: rentabilitatea recomandărilor formulate, procedura care trebuie urmată pentru punerea în practică a recomandărilor, stimulente financiare sau de altă natură şi posibilităţi de finanţare.

    (7) Forma şi conţinutul-cadru ale certificatului de performanţă energetică se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

    ART. 19

    (1) Pentru clădirile sau unităţile de clădire care se vând sau se închiriază, investitorul/proprietarul/administratorul este obligat să pună la dispoziţia potenţialului cumpărător sau chiriaş, după caz, anterior perfectării contractului, o copie de pe certificat, astfel încât acesta să ia cunoştinţă despre performanţa energetică a clădirii/unităţii de clădire pe care urmează să o cumpere/închirieze, după caz.

    (2) La încheierea contractului de vânzare-cumpărare, proprietarul are obligaţia de a transmite certificatul, în original, noului proprietar.

    (3) La data înregistrării contractului de vânzare-cumpărare, respectiv de închiriere, proprietarul are obligaţia de a depune la organul fiscal competent o copie de pe certificat, iar originalul va rămâne în posesia proprietarului.

    (4) Contractele de vânzare-cumpărare încheiate fără respectarea prevederilor alin. (1) sunt supuse nulităţii relative, potrivit prevederilor Codului civil.

    ART. 20

    (1) Pentru clădirile care se construiesc, certificatul se elaborează prin grija investitorului/proprietarului/administratorului, este prezentat de către acesta, în original, comisiei întrunite în vederea recepţiei la terminarea lucrărilor, se anexează, în copie, la procesul-verbal de recepţie şi constituie parte componentă a cărţii tehnice a construcţiei.

    (2) Procesul-verbal încheiat cu ocazia recepţiei la terminarea lucrărilor şi neînsoţit de copia de pe certificat este nul de drept.

    (3) Prin excepţie de la prevederile art. 18 şi 19, în cazul clădirilor care se vând înainte de efectuarea recepţiei la terminarea lucrărilor, investitorul/proprietarul/administratorul pune la dispoziţia cumpărătorului date/informaţii în vederea evaluării performanţei energetice a clădirii/unităţii de clădire, cuprinse în documentaţia tehnică a acesteia, urmând ca la recepţia la terminarea lucrărilor să se aplice prevederile alin. (1).

    ART. 21

    În scopul informării potenţialilor cumpărători sau chiriaşi, investitorul/proprietarul/administratorul clădirii/unităţii de clădire prevăzute la art. 6 alin. (1) va preciza în anunţurile de vânzare sau închiriere a acestora informaţii din certificat cu privire la indicatorii de performanţă prevăzuţi la art. 5.

    ART. 22

    (1) În cazul clădirilor cu o suprafaţă utilă de peste 500 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice, precum şi în cazul clădirilor în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice, prin grija proprietarului/administratorului clădirii, după caz, certificatul, în valabilitate, se afişează într-un loc accesibil şi vizibil publicului.

    (2) Începând cu 9 iulie 2015, prevederile alin. (1) se aplică clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2, aflate în proprietatea/administrarea autorităţilor publice sau în care funcţionează instituţii care prestează servicii publice.

    (3) În aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2), conducătorii instituţiilor publice, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 30 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, şi conducătorii instituţiilor publice locale, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 39 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, proprietarii sau administratorii clădirilor de interes şi utilitate publică, denumiţi în continuare deţinători, vor acţiona pentru elaborarea şi afişarea certificatului.

    (4) În scopul informării publice privind consumurile energetice în clădiri şi al mobilizării deţinătorilor acestora în promovarea acţiunilor privind creşterea performanţei energetice a clădirilor, certificatul se afişează la toate categoriile de clădiri de interes şi de utilitate publică, precum şi la cele prevăzute la art. 6 alin. (1), care sunt frecvent vizitate de public.

    (5) Deţinătorii clădirilor publice vor acţiona, în perioada de valabilitate a certificatelor, pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate incluse în certificatele elaborate pentru clădirile pe care le deţin.

    (6) Punerea în aplicare a măsurilor recomandate prevăzute la alin. (5) implică, în principal, expertizarea tehnică structurală şi auditul energetic al clădirii existente, proiectarea, executarea şi recepţia lucrărilor de intervenţie, cu respectarea actelor normative şi a reglementărilor tehnice în vigoare.

    (7) Finanţarea activităţilor/lucrărilor pentru punerea în aplicare a măsurilor recomandate se asigură astfel:

    a) din bugetele proprii ale autorităţilor administraţiei publice;

    b) din fondurile structurale şi de coeziune ale Uniunii Europene, în conformitate cu regulamentele şi procedurile de accesare a acestor fonduri şi în condiţiile stabilite prin documentele procedurale specifice implementării programelor operaţionale.

    CAPITOLUL XI

    Inspecţia sistemelor de încălzire

    ART. 23

    (1) În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon se efectuează:

    a) inspecţie periodică, la intervale de 5 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil lichid sau solid neregenerabil cu puterea nominală mai mare de 20 kW; inspecţia se efectuează şi pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează alte tipuri de combustibil;

    b) inspecţie periodică la intervale de 2 ani, la sistemele de încălzire echipate cu cazane având puterea nominală mai mare de 100 kW; pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane care utilizează combustibil gazos, inspecţia periodică se efectuează la intervale de 4 ani.

    (2) Pentru sistemele de încălzire echipate cu cazane cu puterea nominală mai mare de 20 kW, indiferent de natura combustibilului şi la care există un sistem de monitorizare şi control al funcţionării acestora, inspecţia se efectuează la intervale de 10 ani.

    ART. 24

    (1) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de încălzire ale clădirilor/unităţilor de clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi.

    (2) Raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/administratorului clădirii, după caz, şi se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcţiei.

    (3) Raportul elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei, precum şi recomandări pentru creşterea performanţei energetice a sistemului inspectat.

    CAPITOLUL XII

    Inspecţia sistemelor de climatizare

    ART. 25

    În scopul reducerii consumului de energie şi al limitării emisiilor de dioxid de carbon, se prevede inspecţia sistemelor de climatizare cu puterea nominală de peste 12 kW, la intervale de 5 ani. Inspecţia sistemelor de climatizare include evaluarea randamentului şi dimensionarea în raport cu necesităţile de climatizare a clădirii. Consumatorii vor fi informaţi cu privire la îmbunătăţirea sau înlocuirea sistemului de climatizare şi alte soluţii posibile.

    ART. 26

    (1) Inspecţia din punct de vedere energetic a sistemelor de climatizare ale clădirilor/unităţilor de clădire se efectuează, conform reglementărilor tehnice în vigoare la data efectuării acestora, de către experţi tehnici atestaţi.

    (2) Raportul de inspecţie se înmânează proprietarului/administratorului clădirii, după caz, şi se păstrează de către acesta la cartea tehnică a construcţiei.

    (3) Raportul de inspecţie elaborat ca urmare a inspecţiei prevăzute la alin. (1) cuprinde rezultatul inspecţiei, precum şi recomandări pentru creşterea performanţei energetice a sistemului inspectat.

    CAPITOLUL XIII

    Experţi independenţi

    ART. 27

    (1) Certificarea şi auditarea energetică a clădirilor se realizează de către auditorii energetici pentru clădiri, atestaţi de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de autoritate competentă în domeniul construcţiilor.

    (2) Regulamentul privind atestarea auditorilor energetici pentru clădiri, prin care se prevăd condiţiile, modul de atestare şi obligaţiile şi răspunderile auditorilor energetici pentru clădiri, precum şi modalitatea de confirmare periodică sau suspendare, după caz, a dreptului de practică al acestora se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

    ART. 28

    (1) Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi au obligaţia înscrierii datelor de identificare a documentelor întocmite, respectiv a certificatelor şi rapoartelor de audit energetic, precum şi a rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire/climatizare, după caz, în registrul propriu de evidenţă a activităţii.

    (2) Certificatele şi sintezele rapoartelor de audit energetic şi ale rapoartelor de inspecţie a sistemelor de încălzire şi climatizare, se transmit, în format electronic, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în termen de maximum 30 de zile de la data întocmirii acestora.

    (3) Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice constituie bănci de date specifice, scop în care poate contracta, în condiţiile legii, proiectarea, realizarea şi gestionarea băncilor de date specifice.

    (4) Finanţarea cheltuielilor pentru proiectarea, realizarea şi gestionarea băncilor de date specifice eficienţei energetice a clădirilor se realizează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii responsabilităţii fiscal-bugetare nr. 69/2010.

    (5) Documentele prevăzute la alin. (2) puse la dispoziţia Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice sunt documente confidenţiale, datele şi informaţiile tehnice cuprinse în acestea utilizându-se în scopul constituirii băncilor de date specifice performanţei energetice a clădirilor, iar rezultatele fiind informaţii de interes public.

    (6) Conţinutul-cadru al documentelor prevăzute la alin. (2) şi procedura de transmitere în format electronic a acestora, precum şi procedura de constituire şi gestionare a băncilor de date specifice, se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

    ART. 29

    (1) Auditorii energetici pentru clădiri şi experţii tehnici atestaţi îşi desfăşoară activitatea ca experţi independenţi, persoane fizice autorizate sau ca angajaţi ai unor persoane juridice, conform legislaţiei în vigoare.

    (2) Lista auditorilor energetici pentru clădiri atestaţi se afişează pe pagina de internet a Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

    CAPITOLUL XIV

    Sistemul de control

    ART. 30

    (1) Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. exercită controlul statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de încălzire/climatizare, în baza unei proceduri elaborate de către Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. şi aprobate prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice*), în scopul realizării şi menţinerii cerinţei esenţiale de „economie de energie şi izolare termică”, precum şi a celorlalte cerinţe esenţiale prevăzute de Legea nr. 10/1995, cu modificările ulterioare.

    (2) Controlul vizează:

    a) verificarea afişării certificatului la clădirile cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2, prevăzute la art. 22 alin. (4), care sunt frecvent vizitate de public;

    b) verificarea anuală, prin sondaj, a minimum 10% din certificatele şi rapoartele de audit energetic, precum şi din rapoartele de inspecţie a sistemelor de încălzire şi de climatizare, înregistrate anual în băncile de date specifice.

    (3) Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. prezintă Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice trimestrial, precum şi la solicitarea acestuia, rapoarte cu privire la activitatea de control desfăşurată şi măsurile dispuse, inclusiv sancţiunile aplicate.

    *) A se vedea Ordinul ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice nr. 3152/2013 pentru aprobarea Procedurii de control al statului cu privire la aplicarea unitară a prevederilor legale privind performanţa energetică a clădirilor şi inspecţia sistemelor de încălzire/climatizare – indicativ PCC 001-2013.

    ART. 31

    La solicitarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., specialiştii desemnaţi din cadrul asociaţiilor profesionale de profil reprezentative, respectiv ale inginerilor constructori şi ale inginerilor de instalaţii pentru construcţii, ale auditorilor energetici pentru clădiri, ale arhitecţilor, precum şi ale producătorilor de materiale de construcţii, atestaţi ca auditori energetici pentru clădiri şi/sau experţi tehnici atestaţi pentru specialitatea încălzire-climatizare, participă la controalele prevăzute la art. 30 alin. (2).

    CAPITOLUL XV

    Sancţiuni

    ART. 32

    (1) Constituie contravenţii următoarele fapte:

    a) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a înscrie în registrul propriu de evidenţă a activităţii documentele prevăzute la art. 28 alin. (1);

    b) nerespectarea obligaţiei auditorului energetic pentru clădiri şi a expertului tehnic atestat de a transmite, în format electronic, la termenul stabilit prin lege, conţinutul documentelor prevăzute la art. 28 alin. (2);

    b^1) transmiterea de date şi informaţii incomplete şi/sau eronate a documentelor prevăzute la art. 28 alin. (2);

    c) nerespectarea obligaţiei de afişare a certificatului de către proprietarii/administratorii clădirilor cu o suprafaţă utilă totală de peste 250 m2, prevăzute la art. 22 alin. (4), care sunt frecvent vizitate de public;

    d) neîndeplinirea, la termenul stabilit, a măsurilor dispuse de Inspectoratul de Stat în Construcţii – I.S.C. la controlul anterior;

    e) întocmirea şi eliberarea de certificate şi/sau rapoarte de audit energetic, precum şi rapoarte de inspecţie, pentru care auditorul energetic pentru clădiri şi, respectiv, expertul tehnic atestat, nu au competenţe de elaborare, semnare şi ştampilare, conform prevederilor legale în vigoare;

    f) nerealizarea de către investitori a studiului prevăzut la art. 9 alin. (1);

    g) nerespectarea de către auditori, în măsurile recomandate, a prevederilor art. 11 alin. (1) şi, respectiv, (2), după caz;

    h) nerespectarea de către experţi, în măsurile recomandate, a prevederilor art. 12.

    (2) Emiterea certificatului de urbanism de către autorităţile administraţiei publice locale/judeţene competente, în vederea emiterii autorizaţiei de construire, cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. (1) şi ale art. 14 alin. (3^1), se consideră certificat de urbanism incomplet, constituie contravenţie şi se sancţionează conform prevederilor art. 26 alin. (1) lit. h) şi alin. (2) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

    (3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se sancţionează după cum urmează:

    a) cele prevăzute la lit. a), b) şi c), cu amendă de la 1.250 lei la 2.500 lei;

    b) cele prevăzute la lit. b^1), d), f), g) şi h), cu amendă de la 2.500 lei la 5.000 lei;

    c) cele prevăzute la lit. e), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei.

    (4) Actualizarea limitelor amenzilor contravenţionale se face prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de rata inflaţiei.

    ART. 33

    (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 32 se fac de către personalul cu atribuţii de control şi inspecţie din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C.

    (2) Contravenţiilor prevăzute la art. 32 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

    ART. 33^1

    În cazul constatării contravenţiilor prevăzute la art. 32 alin. (1) lit. b^1) şi e) şi aplicării sancţiunilor corespunzătoare de către persoanele cu atribuţii de control din cadrul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în baza rapoartelor prevăzute la art. 30 alin. (3), poate dispune, prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, ca sancţiune complementară, suspendarea dreptului de practică al auditorilor energetici pentru clădiri şi/sau al experţilor tehnici sancţionaţi contravenţional, pentru o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 12 luni, proporţional cu nivelul amenzilor aplicate şi în funcţie de natura şi gravitatea faptei.

    CAPITOLUL XVI

    Dispoziţii tranzitorii şi finale

    ART. 34

    (1) Pentru creşterea performanţei energetice a clădirilor/unităţilor de clădire în scopul reducerii consumurilor energetice, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitatea sa de autoritate de reglementare în domeniul construcţiilor, va acţiona pentru:

    a) iniţierea programelor de informare şi educare a proprietarilor/administratorilor clădirilor, precum şi a altor activităţi de diseminare a informaţiilor prin toate mijloacele de informare, în legătură cu diferitele metode şi practici care permit creşterea performanţei energetice, introducerea sistemelor alternative de energie, precum şi de informare în legătură cu instrumentele financiare disponibile în acest sens, inclusiv pentru utilizarea fondurilor obţinute prin iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 432/2010 privind iniţierea şi dezvoltarea schemelor de investiţii verzi, cu modificările ulterioare;

    b) iniţierea şi promovarea politicilor şi programelor pentru creşterea, în perioada 2014 – 2020, a numărului de clădiri cu consum de energie aproape egal cu zero;

    c) iniţierea şi promovarea programelor pentru montarea şi exploatarea sistemelor alternative de producere a energiei în clădiri.

    (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) lit. a) se finanţează, în condiţiile legii, de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în limita fondurilor aprobate anual cu această destinaţie şi/sau din alte surse legal constituite, şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice, cu respectarea prevederilor Legii nr. 500/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 69/2010.

    ART. 35

    Metodologia prevăzută la art. 4 alin. (1), inclusiv cerinţele minime de performanţă energetică a clădirilor/unităţilor de clădire stabilite prin metodologie, precum şi reglementările tehnice specifice privind inspecţia sistemelor tehnice ale clădirilor şi unităţilor de clădire se revizuiesc ori de câte ori se justifică din punct de vedere tehnic, dar cel puţin la 5 ani, pentru a reflecta progresul tehnic, şi se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale şi administraţiei publice.

    ART. 35^1

    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice afişează pe pagina web actele normative şi reglementările tehnice în vigoare, aplicabile creşterii performanţei energetice a clădirilor, în scopul informării unitare a tuturor factorilor interesaţi în creşterea performanţei energetice a clădirilor, reducerea consumurilor energetice şi creşterea ponderii utilizării energiei din surse regenerabile de energie în total consum de energie primară.

    ART. 36

    Prevederile art. 18 alin. (1) şi (2) privind elaborarea certificatelor şi punerea acestora la dispoziţie potenţialilor cumpărători sau chiriaşi de către proprietari, în cazul vânzării sau închirierii locuinţelor unifamiliale şi a apartamentelor din blocurile de locuinţe, se aplică la 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi.

    ART. 37

    Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 2007.

                                       *

    Prezenta lege transpune integral în legislaţia naţională prevederile Directivei 2010/31/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 19 mai 2010 privind performanţa energetică a clădirilor (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 153 din 18 iunie 2010.

    NOTĂ:

    Reproducem mai jos art. II, III, VI şi VII din Legea nr. 159/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, care nu sunt încorporate în forma republicată a Legii nr. 372/2005 şi care se aplică, în continuare, ca dispoziţii proprii ale actului modificator:

    „ART. II

    (1) Lista măsurilor prevăzute la art. 12^5*) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, se actualizează la fiecare 3 ani de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se includ în planurile naţionale de acţiune privind eficienţa energetică.

    (2) Procedura prevăzută la art. 20^1**) alin. (1) din Legea nr. 372/2005, cu modificările ulterioare, astfel cum aceasta a fost modificată şi completată prin prezenta lege, se elaborează în maximum 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.

————

    *) Art. 12^5 a devenit, prin renumerotare, art. 16 în forma republicată a Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

    **) Art. 20^1 a devenit, prin renumerotare, art. 30 în forma republicată a Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor.

    ART. III

    Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice colaborează cu Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei, cu alte instituţii publice, cu autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale, precum şi cu universităţi tehnice, institute de cercetare-dezvoltare şi asociaţii profesionale implicate în performanţa şi eficienţa energetică în domeniul construcţiilor şi instalaţiilor pentru construcţii, în scopul promovării politicilor publice privind creşterea eficienţei energetice în domeniul performanţei energetice a clădirilor, respectiv pentru fundamentarea strategiilor, elaborarea planurilor naţionale de acţiuni, precum şi pentru constituirea bazelor de date specifice în vederea integrării şi utilizării acestora ca informaţii de interes public, în infrastructura naţională de date.

    ………………………………………………………………..

    ART. VI

    (1) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice poate emite instrucţiuni care se aprobă prin ordine ale ministrului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

    (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordinul ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor, al ministrului economiei şi finanţelor şi al ministrului internelor şi reformei administrative nr. 691/1.459/288/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind performanţa energetică a clădirilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 695 din 12 octombrie 2007, se abrogă.

    ART. VII

    La data intrării în vigoare a prezentei legi, art. 14 lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008*) privind eficienţa energetică şi promovarea utilizării la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 august 2008, cu modificările ulterioare, se abrogă.”

    *) Ordonanţa Guvernului nr. 22/2008 a fost abrogată prin Legea nr. 121/2014.

    NOTĂ:

    Reproducem mai jos prevederile art. IV din Ordonanţa Guvernului nr. 13/2016.

    „ART. IV

    Certificatele de performanţă energetică emise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe rămân în valabilitate până la data expirării acestora.”